Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Este cel puţin ceea ce afirmă Parlamentul European într-un comunicat de presă prin care se arată că situl europarl.europa.eu a fost indisponibil din cauza acestui atac.

Pagina internet a Parlamentului a fost complet albă timp de două ore joi dimineaţa.

Serviciul de presă al instituţiei ne informează prin urmare că acest atac este legat de protestele mai ample ale acestor piraţi ai Internetului care contestă închiderea sitului american Megauploads.

Ei ar fi supăraţi şi din cauza semnării aşa numitei ACTA , un acord european de luptă împotriva produselor contrafăcute. Acesta ar trebui să dea naştere unei legislaţii de protecţie a proprietăţii intelectuale bazate pe standarde internaţionale.

În acel moment, descărcările de filme, muzică sau orice alte opere, în mod gratuit pe internet devin aproape imposibile. Iată de ce aceşti piraţi ai internetului şi hackeri ar fi acum supăraţi. 

Ce nu este clar este de ce ei şi-ar fi îndreptat acum supărarea spre Parlamentul European întrucât nu această instituţie a semnat noul acord ci Consiliul de miniştrii, care reprezintă statele membre ale UE.

Deputaţii europeni, care nu au avut încă nimic de-a face cu această nouă mobilizare europeană antifraudă, nu-şi vor da avizul asupra acordului decât în luna mai, într-un prim timp.

Cu toate acestea, circulă acum pe internet o listă a deputaţilor europeni care s-ar fi pronunţat deja în favoarea ACTA. 

Problema se prezintă de fapt invers iar o mare a deputaţilor europeni se îngrijorează de restricţia drepturilor şi libertăţilor celor care utilizează internetul.

În 2010,  393 deputaţi europeni au semnat o declaraţie  adoptată ulterior de Parlamentul European, "privind lipsa unui proces transparent şi conţinutul potenţial controversat" al ACTA.  Este ceea ce ne informează eurodeputatul Renate Weber  într-un comunicat de presă.

Explicaţia cea mai simplă este însă adesea cea justă. Anonimii, dacă ei sunt făptaşii atacului cibernetic împotriva Parlamentului, s-au înşelat probabil şi au confundat instituţiile.

UE rămâne în continuare o organizaţie misterioasă şi încâlcită pentru majoritatea cetăţenilor. Parlamentul European este, prin natura dezbaterilor sale publice, ceva mai cunoscut decât celelalte instituţii, prin urmare el se alege adesea criticat fără vină.

Dacă majoritatea belgienilor, a căror ţară găzduieşte instituţiile europene de peste 60 ani, confundă în continuare aceste instituţii pe care le numeşte generic fie « acolo, la Europa », fie « piaţa comună », de ce nu s-ar fi înşelat şi piraţii internetului ?

Se vede treaba că a fi maestru în decodificarea programelor informatice complicate nu echivalează şi cu a şti ce reprezintă UE, cine lucrează pentru ea şi care este diviziunea sarcinilor.