Bugetul este unul din puţinele dosare în care Parlamentul european decide cot la cot cu statele membre.

Prin urmare, politica bugetară comunitară îi pune pe deputaţii europeni într-o poziţie de forţă în care nu se găsesc pe multe alte dosare unde orice s-ar zice şi s-ar face în Parlament, tot statele membre au ultimul cuvânt. 

Negocierile privind bugetul se poartă la diferite nivele. O primă întâlnire a unui comitet de conciliere, format din 27 de negociatori naţionali şi tot atâţia deputaţi europeni a avut loc în 8 noiembrie.

Parlamentul European a fost reprezentat, între alţii, prin preşedintele sau Jerzy Buzek în timp ce preşedinţia poloneză a trimis la Bruxelles pe vice ministrul de finanţe Jacek Dominik. 

În paralel a avut loc o reuniune a aşa numitului Trilog, format din deputaţi europeni, negociatori naţionali şi reprezentanţi ai Comisiei Europene. O altă reuniune a trilogului este prevăzută pentru săptămână viitoare .

Începând din data de 8 noiembrie, comitetul de conciliere are 21 de zile la dispoziţie pentru a găsi un acord, altfel Comisia trebuie să vină cu o nouă propunere de buget.

Dar dacă un compromis este găsit, atunci de la acea dată sunt disponibile 2 săptămâni pentru ca forma finală a bugetului să fie aprobată de plenul Parlamentului European şi de toate statele membre.

Este interesant că în logica comunitară, Parlamentul poate aproba un proiect de buget respins de statele membre. Dar dacă ambele părţi îl resping, atunci un nou proiect trebuie pus pe masă.

În mare, Parlamentul pune accent pe finanţarea unor sectoare ca cercetarea, inovaţia, educaţia , în mod constant vitregite până acum. Locurile de muncă trebuie şi ele  bine finanţate şi asta pentru a ajuta la creşterea ponderii UE în lume.

Aceste elemente se găsesc în strategia Europa 2020 care prevede o creştere economică şi pe care liderii UE au adoptat-o dar ezită acum s-o şi alimenteze cu fonduri.

Diferenţa, în bani, între bugetul propus de Parlamentul European şi cel agreat într-o primă fază de statele membre este de un miliard şi jumătate de euro în termeni de angajamente de plată şi de 4 miliarde în plăti efective.

În luna iulie, statele membre ale UE au stabilit că bugetul pentru 2012 să fie îngheţat la nivelul celui din anul curent şi să fie indexat doar în funcţie de inflaţie.

Parlamentul European contestă acest vot întrucât angajamentele de plată luate pentru anul viitor  încă din 2007, când s-a stabilit bugetul multianual, nu ar mai fi astfel onorate. 

El propune astfel o mărire de buget cu 1.9% faţă de 2011, acesta fiind un concesie în sine făcută statelor membre întrucât iniţial Parlamentul dorise un buget încă şi mai robust.