Aceasta este o idee germană la bază dar îmbrăţişată acum de Franţa care a ameninţat că în lipsa unui acord, va introduce taxa de manieră unilaterală.

Comisia Europeană a expus o propunere în acest sens în toamna anului trecut. Dar majoritatea grupurilor politice ale Parlamentului European sunt în favoarea acestei taxe, cel puţin pentru zona euro.

La început, anul trecut, când ideea şi-a refăcut apariţia după ce fusese propusă iniţial de Germania în 2009, mulţi politicieni au respins-o. Berlin dorea să recupereze astfel o parte din banii oferiţi băncilor care au necesitat o recapitalizare în 2008 şi 2009.

Astăzi, aflată în atenţia agenţiilor de notaţie şi simţind că şi economia sa se clătină, Franţa încearcă să vândă ideea în cadru european.

Această taxare a tuturor tranzacţiilor financiare era dezbătută la Bruxelles în anii 90 sub numele de taxa Tobin. Respinsă atunci de o majoritate de state membre, ea a fost pusă în sertar şi pomenită ulterior anecdotic. Propunerea Comisiei Europene din septembrie 2011 prevede ca taxa să se aplice începând cu anul 2014, deşi Franţa ar fi dorit ca ea să intre în vigoare chiar anul acesta. Comisia prevede o taxare cu 0.1% a acţiunilor şi obligaţiunilor şi cu 0.01% a celorlaltor produse financiare. 

Liberalii europeni, la început reticenţi,  spun acum că sunt în favoarea introducerii acestei taxe prin care băncile să fie puse la contribuţie pentru a plăti consecinţele crizei financiare. Schimbarea poziţiei liberale se datorează faptului că băncile tot nu au tras învăţămintele de rigoare din această criză.

Creştin democraţii au susţinut acum ca această taxă este necesară şi că dacă ea este greu de introdus în întreaga UE, din cauza poziţiei ostile a Marii Britanii, ea poate fi măcar gândita pentru zona euro.

Ecologiştii spun că nu omul de rând trebuie să plătească pentru criză, ci principalii consumatori ai serviciilor financiare care sunt actorii bancari.

În fine, stânga europeană a explicat că această taxă nu este o pedeapsă aplicată băncilor ci este un mijloc de a le pune la contribuţie pentru plătirea consecinţelor crizei.

Doar euroscepticii britanici s-au exprimat împotriva ideii, pentru ei taxa pe tranzacţiile financiare este dăunătoare, ea ar putea duce la realizări ale activităţilor bancare departe de teritoriul european.

Parlamentul European nu are o putere de co-decizie alături de statele membre privind acest dosar dar are posibilitatea legală de a răspunde propunerii Comisiei Europene.

Acest răspuns este aşteptat pentru luna iunie, după ce proiectul de rezoluţie al Parlamentului European va fi adoptat de comisia de afaceri economice în aprilie.