Care sunt posibilele cauze ale acestei situaţii?

FMI a împrumutat deja Grecia cu 30 de miliarde de euro, în cadrul primului pachet financiar de 110 miliarde de euro. În mod normal, fondul poate împrumuta un stat membru în anumite limite. Concret, un stat nu poate primi mai mult de şase ori cota sa la FMI. În cazul Greciei, vorbim deja de depăşirea de 30 de ori a cotei deţinute de statul elen la Fondul Monetar.

Wall Street Journal scrie însă că problema e alta: FMI a început să se teamă că s-a expus prea mult la problema datoriilor din zona euro. Pe lângă sprijinul acordat Greciei, FMI a acordat 22 de miliarde şi jumătate de euro pentru Irlanda, 26 de miliarde de euro pentru Portugalia, alte două „bombe cu ceas”. Aşadar, sprijinul acesta devine riscant pentru FMI.

În plus, instituţia financiară nu prea mai crede în salvări miraculoase: analiştii Fondului Monetar Internaţional estimează că, peste opt ani, datoria Greciei va atinge 129% din Produsul Intern Brut, un nivel peste cel de 120% considerat „realist” şi „sustenabil” de economişti în octombrie. Analiza pune aşadar sub semnul îndoielii capacitatea statului elen de a-şi mai plăti vreodată datoriile, scrie The Wall Street Journal.

În fine, FMI se confruntă cu propriile probleme: instituţia financiară cere să fie refinanţată. Fondul estimează că ar avea nevoie de 600 de miliarde de dolari pentru a putea face faţă crizei din zona euro. Problema este că nimeni nu se înghesuie să umple visteriile fondului. Chiar zilele acestea, China şi Japonia au anunţat că vor răspunde în comun oricărei noi cereri pentru fonduri din partea FMI dar au insistat că Europa este cea care trebuie să scoată cei mai mulţi bani pentru a rezolva criza care erodează zona euro.

Cert este că FMI îşi reduce consistent contribuţia la planul de salvare a Greciei, punând într-o situaţie şi mai dificilă statele Uniunii Europene.